Prevenția dentară: ce faci acasă și ce se face la cabinet

Dacă vrei răspunsul scurt, iată-l: prevenția dentară înseamnă periaj de două ori pe zi, câte două minute, cu pastă cu fluor, curățare interdentară zilnică cu ață sau periuțe, gustări cât mai rare între mese și, la cabinet, un control plus o igienizare profesională la fiecare șase luni. La copii se adaugă sigilarea molarilor permanenți și fluorizarea.

Am scris acest ghid pentru că, în practică, cei mai mulți pacienți știu ce ar trebui să facă, dar nimeni nu le-a arătat cum. Prevenția dentară are două jumătăți clar separate: partea care depinde de tine, acasă, și partea care se face doar la cabinet. Niciuna nu o poate înlocui pe cealaltă.

Ce faci acasă: partea care depinde de tine

Aici se câștigă sau se pierde cel mai mult. Cabinetul intervine de două ori pe an; tu intervii de peste 700 de ori. Cele patru lucruri de mai jos acoperă aproape tot ce înseamnă prevenția dentară de zi cu zi.

Periajul: tehnica, durata și momentul

Periuța se ține înclinată la aproximativ 45 de grade față de marginea gingiei, nu perpendicular pe dinte. Acolo, la limita dintre dinte și gingie, se adună placa bacteriană care produce și cariile, și inflamația gingivală. Se fac mișcări scurte, vibratorii, pe loc, apoi se mătură dinspre gingie spre marginea dintelui. Frecatul orizontal, apăsat, dus-întors, e cea mai răspândită greșeală: nu curăță șanțul gingival și, în timp, produce abrazie și retracții.

Durata reală trebuie să fie de minimum două minute, de două ori pe zi. Împarte gura în patru cadrane și acordă câte 30 de secunde fiecăruia - fără cronometru, majoritatea oamenilor se opresc la 40-50 de secunde. Folosește peri moi și apasă puțin: curățarea o fac vârfurile perilor, nu forța. Schimbă periuța la circa trei luni.

Periajul de seară e cel mai important dintre cele două: noaptea fluxul de salivă scade, iar dinții rămân fără protecția ei naturală. După periaj, scuipă pasta, dar nu clăti abundent cu apă - fluorul rămas pe dinte continuă să lucreze.

Ața dentară și periuțele interdentare

Fiecare dinte are cinci fețe, iar periuța ajunge bine doar la trei dintre ele. Practic, periajul singur curăță aproximativ 60% din suprafața dinților. Restul de 40% sunt exact spațiile dintre dinți - locul unde apar cariile care nu se văd cu ochiul liber, se descoperă târziu, pe radiografie, și ajung des la nerv.

Tehnica cu ață dentară: rupe circa 40 de centimetri și lucrează cu 2-3 centimetri între degete. Introdu ața cu o mișcare de alunecare, nu de tăiere, apoi înfășoar-o în formă de C pe fața unui dinte și fă 2-3 mișcări sus-jos, coborând ușor sub marginea gingiei. Repetă pe dintele vecin, cu o porțiune curată de ață.

Dacă gingia sângerează în primele zile, de regulă nu înseamnă că faci rău, ci că gingia era deja inflamată. Sângerarea scade, de obicei, în una-două săptămâni. Dacă persistă, poate însemna o problemă parodontală care cere o evaluare de specialitate în parodontologie - detaliile sunt în articolul despre parodontoză, cauze și tratament.

Apa de gură: ce poate și ce nu poate

Apa de gură este un adjuvant, nu un înlocuitor. Nu îndepărtează mecanic placa bacteriană, deci nu ține locul periajului sau al aței dentare. Ce poate face o apă de gură cu fluor este să ajute la remineralizarea smalțului - folosită între mese, nu imediat după periaj, ca să nu spele fluorul concentrat din pastă.

Apele de gură cu clorhexidină sunt medicamentoase: se folosesc pe perioade limitate, conform prospectului și doar la recomandarea medicului, pentru că utilizarea prelungită poate colora dinții. Variantele cu alcool pot usca mucoasa.

Alimentația: contează frecvența, nu cantitatea

Aceasta e partea pe care aproape nimeni nu o explică la cabinet. De fiecare dată când mănânci ceva dulce sau făinos, bacteriile din placă produc acid, iar pH-ul de la suprafața dintelui scade timp de aproximativ 20-30 de minute, până când saliva îl readuce la normal. Fiecare gustare declanșează un asemenea atac acid, indiferent cât de mică e.

Consecința e contraintuitivă: o prăjitură mâncată la desert, după masă, e mai puțin nocivă decât cinci bomboane luate una câte una, de-a lungul zilei. La fel, o sticlă de suc băută în cinci minute face mai puțin rău decât aceeași sticlă băută cu înghițituri mici, timp de trei ore. Între mese, bea apă.

Ajută, în plus, brânza la finalul mesei și guma fără zahăr cu xilitol, care stimulează saliva. Dacă iei medicamente care usucă gura sau respiri pe gură noaptea, riscul de carie crește - spune-i medicului, pentru că planul de prevenție dentară se schimbă.

Ce se face la cabinet: partea care nu se poate face acasă

Cealaltă jumătate a prevenției dentare cere aparatură, radiografii și un ochi antrenat. Sunt patru proceduri, iar trei dintre ele durează sub o oră.

Controlul periodic: ce vede medicul și tu nu

La control nu căutăm doar „găuri”. Căutăm cariile dintre dinți, vizibile doar radiologic, cariile recidivate sub obturații vechi, fisurile de smalț, uzura produsă de bruxism, retracțiile care avansează de la un an la altul și adâncimea pungilor parodontale, măsurată cu sonda. Verificăm și mucoasa, limba și starea măselelor de minte.

Aproape toate acestea sunt nedureroase în stadiul incipient. Când apare durerea, leziunea a ajuns de regulă aproape de nerv, iar de la o obturație de 250-350 de lei se trece la un tratament de canal urmat de coroană. Un control periodic costă 100 de lei; toate tarifele sunt în lista de prețuri.

Igienizarea profesională

Tartrul este placă bacteriană mineralizată. Odată întărit, nu se mai poate îndepărta cu periuța, indiferent cât de bine te speli - se desprinde doar cu instrumentar profesional. Igienizarea completă la Elmadenta include detartraj cu ultrasunete, periaj și airflow și costă 300 de lei pentru toată gura.

Ritmul obișnuit este la șase luni și se scurtează la trei-patru luni dacă fumezi, porți aparat dentar, ai implanturi, diabet sau istoric de boală parodontală. De ce nu e o procedură cosmetică am explicat în detartrajul: moft sau necesitate, iar ședința în sine e descrisă la detartraj și igienizare profesională.

Sigilarea șanțurilor și fosetelor, la copii

Suprafața de masticație a molarilor are șanțuri adânci - adesea mai înguste decât firul unei periuțe. Acolo apar majoritatea cariilor din copilărie. Sigilarea dentară înseamnă acoperirea acestor șanțuri cu un material fluid care se întărește și le netezește, astfel încât resturile alimentare să nu mai stagneze.

Nu se frezează dintele și, în mod normal, nu e nevoie de anestezie. Momentul optim e în primele luni după erupția molarilor permanenți: în jurul vârstei de 6-7 ani pentru primul molar și 11-13 ani pentru al doilea. O sigilare costă 200 de lei.

Fluorizarea

Fluorizarea înseamnă aplicarea unui lac sau gel cu fluor în concentrație mare, direct pe suprafața dinților. Fluorul întărește smalțul și poate opri evoluția petelor albe cretoase - primul stadiu al cariei, singurul reversibil. Costă 150 de lei pe arcadă.

E utilă la copiii cu risc carios crescut, dar și la adulți: după igienizare, la retracții gingivale, sensibilitate, aparat dentar sau gură uscată. Pentru sensibilitate punctuală se poate aplica un desensibilizant, 30 de lei pe dinte.

Calendarul prevenției dentare

Semnele pe care nu ai voie să le ignori

Prevenția la copii și în sarcină

La copii, periajul îl face părintele până în jurul vârstei de 7-8 ani, când copilul capătă dexteritatea necesară. Cariile pe dinții de lapte nu sunt „fără importanță”: pot afecta mugurele dintelui permanent de dedesubt. Programul complet e descris în secțiunea de stomatologie pentru copii, la cabinetul nostru din sector 3.

În sarcină, modificările hormonale fac gingia mult mai reactivă, iar sângerarea la periaj devine frecventă. Igienizarea nu e contraindicată, ci recomandată, iar un consult în primul trimestru evită surprizele - detalii în articolul despre dentist în sarcină.