“P: Detartrajul nu e bun.
Ȋntrebarea mea: De ce?
P: Am auzit cǎ ȋn urma lui sare o parte din smalt de pe dinţi.”
Ce este tartrul? Tartrul dentar se formeazǎ pe structurile plǎcii bacteriene preexistente, care suferǎ ȋn timp un proces de mineralizare. Acest proces ȋncepe din prima zi de depunere a plǎcii bacteriene, chiar ȋn primele 4-8 ore. Placa bacterianǎ are capacitatea de a ȋncorpora calciul existent ȋn salivǎ, aceasta fiind sursa principala pentru tartrul supragingival. Ca ṣi localizǎri existǎ:
– tartrul supragingival (cel ce se vede)- principalele lui localizǎri sunt ȋn spatele dinţilor inferiori (datorita stagnarii salivei ȋn planṣeul bucal- sub limbǎ se gǎsesc canalele de excreţie ale glandei salivare submandibulare) ṣi pe feţele vestibulare ale primilor molari superiori (ȋn dreptul primelor mǎselele superioare, ȋn obraz, se gǎsesc canale de excreţie ale glandei salivare parotide).
– tartrul subgingival– se gǎseste sub gingie, acesta fiind cel mai nociv pentru parodonţiu (ţesuturile ce susţin dintele).
Bun bun…dar de ce se formeazǎ? Ȋn cavitatea oralǎ existǎ un numǎr considerabil de bacterii, bacterii ce apar la 1 h dupǎ periaj. Aceste bacterii au capacitatea de a se lega de suprafeţele din cavitatea oralǎ (dinţi, limbǎ, obraji…) creȃnd legǎturi ṣi ȋntre ele. Legǎturile acestor bacterii cu suprafeţele dentare sunt atȃt de puternice ȋncȃt nu pot fi rupte prin clǎtire simplǎ a gurii sau prin jet de apǎ. Ȋn salivǎ, existǎ componente minerale ce aderǎ la aceastǎ matrice formatǎ de cǎtre bacterii. Matricea ȋn timp se maturizeazǎ ṣi creṣte ȋn dimensiuni . Procesul ȋn sine este mult mai complicat. Aceastǎ matrice de bacterii mineralizatǎ nu poate fi ȋndepǎrtata prin periajul executat zi de zi. Ca o comparaţie: pe obiectele sanitare, din cauza compoziţiei calcaroase a apei se formeaza piatra- ce nu poate fi ȋndepǎrtata doar cu apǎ, nu? Ȋn permanenţǎ suprafaţa tartrului este colonizatǎ de bacterii, astfel acesta devine iritant pentru gingie ducȃnd la apariţia, ȋn timp,a inflamaţiei (sȃngerarea gingivalǎ, modificǎri de culoare din roz devine roṣie, modificǎri de volum).
Ce e de facut? Igienizarea. Igienizarea ȋn cabinetul de stomatologie este compusǎ din detartraj, periaj, air-flow. Detartrajul are ca ṣi rol ȋndepǎrtarea tartrului (pietrei). Ȋn urma detartrajului suprafeţele dentare se „lustruiesc” prin periaj sau air-flow, indepǎrtȃnd prin aceste metode coloraţiile alimentare (cafea, tutun, ceai, vin rosu etc.). Periajul se realizeazǎ cu paste profesionale, iar air-flow-ul se realizeazǎ cu un jet de apa-bicarbonat de sodiu. Ședinţa de igienizare se terminǎ cu recomandari din partea medicului ȋn ceea ce priveṣte periajul ṣi mijloacele de curǎţire auxiliare folosite de pacient ulterior.
Doare? Am constatat cǎ primul detartraj doare mai ales dacǎ e facut corespunzǎtor. Dar ȋn aceleaṣi timp poate fi doar o jenǎ, un discomfort totul depinde de sensibilitatea fiecǎrui pacient ȋn parte. Dupǎ igienizare poate apǎrea o sensibilitate la nivelul dinţilor cauzatǎ de stimuli precum variaţiile de temperaturǎ.
Cȃnd se recomandǎ? Igienizarea se recomandǎ o data la 6 luni, cȃnd se face ṣi controlul periodic.
